Web Design / Flash / Graphix

aLx · Administrator Data inscrierii: 13/Dec/2008 Mesaje: 71

Html, CSS, Macromedia Flash, Grafica, Photoshop...etc
_________________
Web Design / Flash / Graphix Web Stil / Flash / Graphix

aLx · Administrator Data inscrierii: 13/Dec/2008 Mesaje: 71

Proiectare Site si Web Estetică - Standardul HTML
Ce este HTML

Origini
Unul din primele elemente, fundamentale de altfel, ale WWW (World Wide Web) este HTML (HyperText Markup Language), standard ce descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Numeroase din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un cumplit de bun compus pentru documentele Internet si Web. Primele specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.

Menire si semnificatii
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML este un limbaj bazat pe SGML (Standard Generalized Markup Language), o asa-numita aplicatie a acestuia. SGML este un standard international (ISO-8879) aprobat în 1986. HTML a fost initial vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere deosebite sa schimbe intre ei informatie prin mijlocirea Internetului. Erau prin urmare necesare cateva conditii esentiale: independenta de platforma, posibilitati hipertext si structurarea documentelor. Independenta de platforma semnifica faptul ca un document poate fi afisat in mod asemanator (sau aproape identic) de computere diferite (deci cu font, grafica si colorații aidoma), lucru vital pentru o audienta numeroasa si extrem de variata. Hipertext se traduce prin faptul ca orice cuvint, fraza, poză sau element al documentului vazut de un utilizator (client) poate face referinta la un alt document sau chiar la paragrafe din interiorul aceluiasi document, ceea ce usureaza mult navigarea intre partile ingrediente ale unui document sau intre multiple documente. Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul ca de pildă si interogarea unor baze de date ingloband aceste documente.

Inceputurile
Nascut în urma cu cam 30 de ani, intr-o tentativa de a rezolva unele probleme ivite la transportul documentelor intre distincte computere, limbajul hipertext a evoluat incet. In primii ani de evolutie HTML a demarat lent in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a reda publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fonturilor dar nu permitea inserarea graficii. In 1993, NCSA a imbogatit limbajul pentru a îngăduie inserarea graficii si a produs primul navigator grafic: Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus tot felul de adaugiri limbajului HTML astfel incat, in 1994, limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW de la Geneva (Elvetia) s-a constituit un grup de specialisti (HTML Working Group) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML, lucru care s-a concretizat in HTML 2.0. Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul a putut fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.

Standardizarea
Standardul oficial HTML este dat de World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri (cum ar fi tagul Netscape), aceste extensii au transformat standarde de facto adoptate de autorii de browsere. Cînd navigatorul incarca un document HTML, el "citeste" documentul în cautarea tag-urilor HTML, formateaza textul si imaginea si le afiseaza pe ecran. Este motivul pentru care acelasi document HTML apare usor diferit cînd este privit utilizand navigatoare diferite. Stadiile prin care trece un standard elaborat de W3C sînt:

1.

Orice standard isi incepe aventura ca W3C Note.
2.

De aici este preluat de catre un grup particular de lucru (Working Group) si este discutat pana cand se ajunge la un consens.
3.

In acest clipă este publicat ca propunere (Working Draft) si in acest stadiu oricine poate face comentarii.
4.

In timpul în care se obtine o sustinere si un consens suficient de larg, directorul W3C decide daca specificatia este gata sa devina propunere oficiala de recomandare (Proposed Recommendation).
5.

Urmeaza o perioada de 6 saptamîni în care toti membrii W3C au sansa sa voteze aceasta propunere de recomandare; votul nu este obligatoriu, putandu-se vota în 4 moduri diferite:

*

da;
*

da, sub rezerva unor imbunatatiri;
*

nu, pana cînd anumite sarcini nu sunt indeplinite;
*

nu, specificatia trebuie abandonata.

6.

Charta W3C stipuleaza necesitatea obtinerii consensului complet, astfel ca fiecare vot trebuie sa fie un da fara rezerve.
7.

Daca toti pasii anteriori au fost indepliniti, specificatia trebuie aprobata in final de Director si se publica sub forma unui standard (W3C Recommendation).

De ce HTML
Dar de ce a fost preferat HTML pentru publicaţii pe Web, cînd pentru dobândirea publicaţiilor electronice se află multe alte tehnologii? Debutantul pretext este simplitatea. Al doilea este ca permite formatarea textului ASCII cu tag-uri în format ASCII. Rezultă de aici o compresie buna, suport pentru legaturi hipertext si usurinta in a scrie navigatoare pentru vizualizarea documentelor.

Varianta 2.0
HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente - inclusiv cele in mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente, focalizandu-se pe asezarea lor in pagina, in loc de a specfica fidel cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.

Varianta 3.0
Specificatia HTML 3.0, enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca oficializate. In unele cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au ajuns mai raspandite decat tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 a expirat repede, deci nu mai este un standard oficial in prezent.

Varianta 3.2
In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la scara larga. Deci HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 care erau adoptate de autorii de browsere precum Netscape si Microsoft plus noi extensii HTML.

Revolutia HTML 4.0, HTML 4.01
In acest moment, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate specificatiile HTML 4.01. Limbajul HTML da proiectantilor de pagini web posibilitatea:

*

sa publice documente cu headere, texte, tabele, liste, fotografii, etc...
*

sa regaseasca on-line informatii prin intermediul hiperlink-urilor accesate printr-un rudimentar click de mouse
*

sa proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la distanta, pentru cautari de informatie sau pentru activitati specifice comertului
*

sa includa foi de calcul tabelar, clipuri video, sunete si alte aplicatii direct în documente.

Elementul esential diferit adus de versiunea 4.0 si mai ales 4.01 fata de versiunea 3.2 este probabilitatea separarii structurii unui document de prezentarea lui prin introducerea „stilurilor de documente“ (style sheet). Utilizînd limbajul HTML pentru structurarea unui document si style sheet-urile pentru a stiliza prezentarea acestuia, proiectantii pot obtine mult mai usor independenta de periferic/ computer/ platforma hard-soft, lucru care a facut HTML-ul atît de popular. Un document cu o structura complexa poate fi prezentat in diferite moduri pe medii diferite, permitand documentului insusi sa se adapteze mai usor noilor tehnologii (cum ar fi, de exemplu, browserele capabile sa vorbeasca, cititoarele braille, etc...).

In plus, separarea continutului de partea de prezentare permite modificarea infatisarii chiar a unui intreg site doar prin modificarea unui style-sheet (a unui document care descrie stilul). Experienta a demonstrat ca o astfel de abordare poate restrânge dramatic costurile de deservire a unui spectru larg de platforme si probleme, facilitînd si o intretinere ulterioara si modificari mult mai usoare

aLx · Administrator Data inscrierii: 13/Dec/2008 Mesaje: 71

Proiectare Site si Web Design - Standardul HTML
Fundamente HTML

Orice document HTML incepe cu notatia <html> si se termina cu notatia </html>. Astfel de perechi de marcaje sau etichete (acolo unde sunt perechi) se numesc in literatura de specialitate TAG-uri. Prin conventie, toate marcajele HTML incep cu o paranteza unghiulara deschisa "<" si se termina cu o paranteza unghiulara inchisa ">". Marcajele dintre aceste paranteze transmit comenzi catre browser pentru a afisa pagina intr-un anumit mod. Unele blocuri prezinta delimitator de sfarsit de bloc, in timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este optional sau chiar interzis.

Intre cele doua marcaje <html> si </html> vom introduce doua sectiuni:

- sectiunea de antet: <head>...</head>
- corpul documentului: <body>...</body>

Blocul <body>...</body> cuprinde continutul propriu-zis al paginii HTML, adica ceea ce va fi afisat in ferastra browser-ului. Un marcaj poate fi scris atat cu litere mici, cat si cu litere mari. De exemplu <BODY> = <BodY> = <body>. Caracterele "spatiu" si "CR/LF" ce apar intre taguri sunt ignorate de catre browser.

Un prim document HTML ar fi ceva de genul acesta:

<html>
<head> </head>
<body> </body>
</html>

Asa arata inițialul document HTML. Copiati-l utilizând Copy/Paste intr-un fisier nou si salvati-l ca PRIM.HTM sau PRIM.HTML. Apoi porniti Netscape Navigator sau Internet Explorer, dati CTRL-O si introduceti calea spre fisier. Dati OK si... nimic. Este normal, fiindcă fisierul HTML din exemplul anterior nu incorporeaza text util.

Vom adauga primele elemente de text

In întâiul rand, titlul unei pagini se obtine inserand in sectiunea <head>...</head> urmatoarea linie:

<title>Aceasta este titlul primei mele pagini de Web</title>

In plus, in sectiunea <body>...</body> putem scrie texte cat dorim. Daca nu intalnim nici un marcaj "<" sau ">", atunci interpretorul HTML le va lua ca texte simple si le va afisa pe ecran. Sa vedem o noua versiune a paginii noastre:

<html>
<head>
<title>Aceasta este întâia mea pagina de Web</title>
</head>
<body>
Bine ati venit in pagina mea de Web!
</body>
</html>

Continutul blocului <title>...</title> va aparea in bara de titlu a ferestrei browser-ului. Daca acest bloc lipseste intr-o pagina HTML, atunci in bara de titlu a ferstrei browser-ului va aparea numele fisierului.

Trecerea pe o linie noua - se face in HTML cu o comanda explicita, care trebuie sa apara in codul sursa html. Aceasta comanda este marcajul <br> (de la "line break" - intrerupere de linie). întrebuințând aceleasi operatii ca mai sus, vizualizati noua pagina. Veti vedea textul ce apare in fereastra browserului. In plus, pagina dvs. va avea un titlu nou, cel introdus de dvs.. Ex.:

<html>
<head>
<title> titlul paginii</title>
</head>
<body> Bine ati venit in <br> pagina mea de Web!
</body>
</html>

Culoarea de fond

O culoare poate fi precizata in doua moduri:

1. Printr-un nume de culoare. Sunt disponibile cel putin 16 nume de culori: aqua, black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white si yellow.
2. Prin constructia "#RRGGBB" unde R(red), G(green), sau B(blue) sunt cifre hexazecimale si pot lua valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e, E, f, F; se pot defini astfel 65536 de culori.

Culoarea fundalului unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al tagului BODY. mai riguros cu atributul "bgcolor" din cadrul etichetei <body>. De exemplu: <body bgcolor = culoare>.

Culoarea textului

Acest lucru se seteaza prin intermediul atributului "text" al tagului BODY, dupa sintaxa <body text=culoare>. In urmatorul exemplu textul are culorea rosie:

<html>
<head>
<title>culoare textului </title>
</head>
<body text=red>
Un text de nuanță rosie.
</body>
</html>

O eticheta poate avea mai multe atribute.

De exemplu, o eticheta cu trei atribute arata astfel: <eticheta atribut1 = valoare1 atribut2 = valoare2 atribut3 = valoare3>. Urmatorul exemplu prezinta o pagina cu fondul de culoare albastra si textul de culoare galbena:

<html>
<head>
<title>atribute multiple </title>
</head>
<body bgcolor=blue text=yellow>
Fond de colorit albastra si text de culoare galbena.
</body>
</html>

Textul afisat este caracterizat de urmatoarele atribute: Marime (font size) - aici implicita, Colorație (font color) - aici implicita, Font (font family) - aici implicit.

Pozitionarea continutului paginii Web fata de marginile ferestrei browserului se poate face cu susținerea a doua semnale ale etichetei <body>:

1. "Leftmargin" (stabileste distanta dintre marginea stanga a ferestrei browserului si marginea stanga a continutului paginii);
2. "Topmargin" (stabileste distanta dintre marginea de sus a ferestrei browserului si marginea de sus a continutului paginii);

<html>
<head>
<title>Configurarea textului si stabilirea marginii </title>
</head>
<body leftmargin="100" topmargin="50">
Textul are semne implicite. <br><basefont style="Arial" color="blue" size="6">
Textul este scris cu fontul "Arial", alură albastru si marime 6. </body>
</html>

Stiluri pentru blocurile de text

Pentru ca un bloc de text sa apara in pagina evidentiat (cu caractere aldine), trebuie adăugat intre tagurile <b>...</b> (b vine de la "bold" = indraznet ).

Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere cursive acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de tagurile <i>...</i> (i vine de la "italic").

Pentru a insera secvente de text ca indice (sub-script) sau ca exponent (super-script), aceste fragmente trebuie delimitate de tagurile <sub>...</sub>, respectiv <sup>...</sup>.

Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <u>...</u> (u vine de la "underline")

Fonturi in HTML

Un font este un text caracterizat de urmatoarele atribute:

1. Culoare (stabilita prin atributul "color");
2. Tipul sau stilul (stabilit prin atributul "face");
3. Marimea (definita prin atributul "size");
4. Marimea in puncte tipografice (stabilita prin atributul "point-size");
5. Grosime (definita prin atributul "weight").

Toate aceste atribute apartin etichetei <font>, care permite inserarea de blocuri de texte personalizate.

Culori

O culoare poate fi precizata in doua moduri:

1. printr-un nume de culoare.
2. printr-o constanta conform standardului de tentă RGB (Red, Green, Blue). O astfel de constanta se formeaza astfel: #rrggbb, unde r, g si b sunt cifre hexazecimale.

Culorea fontului

Pentru a scrie un fragment de text cu caractere de o anumita culoare, se incadreaza acest fragment intre marcajele de font, avand stabilit atributul color la valoarea necesara.

Familia fontului

Pentru a scrie un text intr-o pagina pot fi folosite mai multe fonturi (stiluri de caractere). Exista cinci familii generice de fonturi care sunt de regula disponibile pe toate calculatoarele utilizatorilor: "serif", "sans serif", "cursive", "monospace" si "fantasy". Tipul de font necesar poate fi stabilit prin atributul "face" al etichetei. Pot fi introduse mai multe fonturi separate prin virgula. In acest caz browserul va utiliza primul font pe care il cunoaste.

Marimea fontului

Pentru a stabili marimea unui font se utilizeaza atributul size al etichetei. Valorile acestui atribut pot fi:

1. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 (1 pentru cel mai mic font si 7 pentru cel mai mare);
2. +1, +2, etc. pentru a mari dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta;
3. -1, -2, etc. pentru a micsora măsură fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta.

aLx · Administrator Data inscrierii: 13/Dec/2008 Mesaje: 71

Blocuri de Text

Tagurile care definesc blocuri de text nu se refera la particularitatile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web. Etichetele care lucreaza cu blocuri de text produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar.

Identarea unui bloc

Pentru ca un bloc de text sa fie indentat (marginea din stanga a textului sa fie deplasata la dreapta la o anumita distanta fata de marginea din stanga a paginii), acesta trebuie inclus intre etichetele <blockquote>...</blockquote>, astfel:

<html>
<head>
<title> Indentarea unui bloc</title>
</head>
<body>
Textul ce urmeaza este indentat:<blockquote>Bloc de text identat</blockquote>
</body>
</html>

Intr-un fisier HTML, caracterele "<" si ">" au o semnificatie speciala pentru browser. Ele incadreaza comenzile si atributele de afisare a elementelor intr-o pagina. Daca dorim ca un fragment de text sa contina astfel de caractere, acest fragment trebuie incadrat de una dintre perechile de etichete:

1. <xmp>...</xmp> (80 de caractere pe rand);
2. <listing>...</listing> (120 de caractere pe rand).

Aceste marcaje interpreteaza corect (ca text afisabil in browser) caracterele "spatiu", "eticheta" si "CR/LF". Textul afisat in pagina este monospatiat. Exemplu:

<html>
<head>
<title> xmp si listing</title>
</head>
<body>
Un fisier html standard arata astfel: <xmp> <html>
<head>
<title> </title>
</head>
<body>
O pagina Web ...
</body>
</html> </xmp> </body>
</html>

Blocuri paragraf

Etichetea paragraf <p> face posibila trecerea la o linie noua si permite:

1. inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf;
2. inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste delimitatorul </p> (acesta fiind optional);
3. alinierea textului cu susținerea atributului "align", avand valorile posibile "left", "center" sau "right".

Exemplu:

<html>
<head>
<title> Blocuri paragraf</title>
</head>
<body>
Prima linie
<p> Lini generata de un paragraf (implicit paragraful este aliniat la stanga).
<p align="right"> Paragraf aliniat la dreapta.
<p align="center"> Paragraf aliniat in centru.
</body>
</html>

Blocuri de titlu

Intr-un text, titlurile (headers) de capitole pot fi introduse cu ajutorul etichetelor <H2>. <H3>, <h3>, <h4>, <h5>, <h6>. Toate aceste etichete se refera la un bloc de text si trebuie insotite de o eticheta de incheiere similara. Aceste etichete accepta atributul "align" pentru alinierea titlului blocului de text la stanga (in mod prestabilit), in centru si la dreapta. Tag-ul "H2" îngăduie scrierea unui titlu cu caractere mai mari si aldine, pe cand <h6> foloseste caracterele cele mai mici. Exemplu:

<html>
<head>
<title> Blocuri de titlu</title>
</head>
<body>
<H2 align="center"> Titlu de marime 1 aliniat in centru </H2>
<H3 align="right"> Titlu de marime 2 aliniat la dreapta. </H3>
<h4> Titlu de marime 4 aliniat la stanga (implicit) </h4>
</body>
</html>

Linii orizontale

Intr-o pagina Web pot fi adăugate linii orizontale. Acest fapt se face cu ajutorul etichetei <hr>. Pentru a configura o linie orizontala se utilizeaza urmatorele semnale ale etichetei <hr>:

1. "align" ce permite alinierea orizontala a liniei. Valorile posibile sunt "left" ,"center" si "right";
2. "width" permite alegerea lungimii liniei;
3. "size" permite alegerea grosimii liniei;
4. "noshade" cand este prezent defineste o linie fara umbra;
5. "color" permite definirea nuanței liniei.

Exemplu:

<html>
<head>
<title> Linii orizontale</title>
</head>
<body>
<H2 align="center"> Soiuri de linii orizontale </H2> O linie implicita, aliniere stanga, latime 100%, grosime 2 cu umbra.
<hr>
Urmeaza o linie aliniata in centru, de latime 50%, grosime 5 pixeli, fara umbra.
<hr align="center" width="50%" size="5" noshade>Urmeaza o linie aliniata la dreapta, de latime 150 de pixeli, grosime 12 pixeli, de nuanță rosie.
<hr align="right" width=150 size=12 color="red">
</body>
</html>

Blocuri CENTER

Blocul introdus de etichetele <center>...</center> aliniaza centrat toate elementele pe care le contine. Exemplu:

<html>
<head>
<title> Linii orizontale</title>
</head>
<body>
<center> <hr width=10%> <hr width=40%> <hr width=70%> <hr width=100%> <hr width=70%> <hr width=40%> <hr width=10%> </center>
</body>
</html>

Blocuri DIV

Modalitatea cea mai eficienta de delimitare si de formatare a unui bloc de text este folosirea delimitatorilor <div>...</div>. Un parametru nespus de teribil de util pentru stabilirea caracteristicilor unui bloc <div> (diviziune) este "align" (aliniere). Valorile posibile ale acestui parametru sunt:

1. "left" (aliniere la stanga);
2. "center" (aliniere centrala);
3. "right" (aliniere la dreapta).

Un bloc <div>...</div> poate include alte subblocuri. In acest caz, alinierea precizata de atributul align al blocului are efect asupra tuturor subblocurilor incluse in blocul <div>. Un bloc <div>...</div> admite atributul "nowrap" care interzice intreruperea randurilor de catre browser la afisare.

Exemplu de utilizare a tagului DIV:

<html>
<head>
<title>Blocul DIV</title>
</head>
<body>
Aceasta linie este o linie normala.Urmatorul bloc este aliniat la dreapta.
<div align="right">
O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br>
O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br>
O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br>
</div>
<div align="center">
Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>
Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>
Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>
</div>
</body>
</html>

aLx · Administrator Data inscrierii: 13/Dec/2008 Mesaje: 71

Lucrul cu Imagini

Imaginile sunt stocate in fisiere cu diverse formate. Formatele acceptate de browsere pentru fisierele imagine sunt:

1. GIF (Graphics Interchange Format) cu extensia .gif;
2. JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg;
3. XPM (X PixMap) cu extensia .xmp;
4. XBM (X BitMap) cu extensia .xbm;
5. BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer);
6. TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff;

Cele mai raspandite formate sunt GIF (8 biti pentru o culoare, 256 nuanțe posibile) si JPEG (24 biti pentru o culoare, 16777216 de culori posibile).

Adresa URL a unei imagini

URL ("Uniform Resource Locator" = identificator unic al resursei) este un standard întrebuințat in identificarea unica a unei resurse in Internet. Toate imaginile cu care vom lucra vor avea adresa URL exprimata in functie de directorul ce contine documentul HTML care face referire la imagine.

Pentru a insera o imagine intr-o pagina, se utilizeaza eticheta <img> (de la "image"= imagine).
Pentru a putea identifica imaginea care va fi inserata se utilizeaza un atribut al etichetei <img> si anume "src" (de la "source"= sursa). Daca imaginea se afla in acelasi director cu fisierul HTML care face referire la imagine, atunci adresa URL a imaginii este formata numai din numele imaginii, inclusiv extensia. Daca imaginea se afla intr-un subdirector al directorului paginii HTML din care este apelata, sa spunem "images", atunci aceasta este apelata cu URL-ul: "/images/imagine1.jpg". In schimb, daca fisierul poză este situat intr-un director "images" dintr-un super director al directorului paginii HTML apelante, referirea se face cu URL-ul: "../images/imagine1.jpg". Exemplu:

<html>
<head>
<title> O pagina cu imagine</title>
</head>
<body>
O pagina care contine o imagine in subdirectorul images dintr-un super director al unui superdirector al directorului paginii HTML
<img src="../../images/imagine1.jpg">Text dupa imagine.
</body>
</html>

Chenarul si dimensionarea unei imagini

Daca doriti sa adaugati un chenar in jurul imaginii, folositi atributul "border" al etichetei <img>. Valorile acestui atribut sunt numere intregi pozitive.

O imagine are anumite mărimi pe orizontala si verticala, stabilite in momentul crearii ei. Daca nu se cere altfel, aceste dimensiuni sunt respectate in momentul afisarii ei in browser, in cadrul paginii web. Dimensiuniile prestabilite ale unei imagini pot fi modificate la afisarea in browser prin intermediul atributelor "width" si "height" setate de proiectant in codul HTML al paginii la valorile dorite. Spre exemplu:

<html>
<head>
<title> Fotografie cu chenar si marit</title>
</head>
<body>
O imagine cu chenar si de 200 pixeli X 15 %
<img src="/images/imagine1.jpg" border="5" width="350" height="25%"> Text dupa imagine.
</body>
</html>

Alinierea unei imagini

Alinierea unei imagini se poate face prin intermediul atributului "align" care poate lua urmatorele valori:

1. "left" - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse pe fracțiune dreapta;
2. "right" - aliniere la dreapta; celelalte ingrediente sunt dispuse pe partea stanga;
3. "top" - aliniere deasupra; partea de sus a imaginii se aliniaza cu partea de sus a textului ce precede imaginea;
4. "middle " - aliniere la mijloc; mijlocul imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului ce precede imaginea.
5. "bottom" - aliniere la baza; partea de jos a imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului.

Exemplu:

<html>
<head>
<title> Alinierea unei imagini</title>
</head>
<body>
Alinieri:
<br> Pe verticala:
<img src="/images/img1.jpg" align="top">
La mijloc: <img src="/images/img1.jpg" align="middle">
Jos: <img src="/images/img1.jpg" align="bottom"> Text dupa imagine.
</body>
</html>

Alinierea textului in jurul imaginii

Atributele "hspace" si "vspace" precizeaza distanta in pixeli pe orizontala, respectiv pe verticala, dintre imagine si restul elementelor din pagina. Atributul "alt" admite ca valoare un text care va fi afisat in locul imaginii, in functie de setarile browserului utilizatorului:

<html>
<head>
<title> Alinierea textului</title>
</head>
<body>
<h4>Imagine aliniat la stanga inconjurata de text la distanta de 30 de pixeli.
</h4><p> Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine. Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.
<img src="../images/img1.jpg" align="left" hspace="30" vspace="30" alt="Universitatea de Nord Baia Mare">
Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine. Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.
</body>
</html>

Imagini pentru fondul unei pagini

O imagine poate fi utilizata pe post de fundal al unei pagini Web. In acest scop se foloseste atributul "background" al etichetei <body>, avand ca valoare adresa URL a imaginii. Imaginea se multiplica pe orizontala si pe verticala pana umple intregul ecran. De exemplu:

<html>
<head>
<title> Pagina cu imagine de fond</title>
</head>
<body background="../images/img1.jpg">
1<br>2<br>3<br>4<br> 5<br>6<br>7<br>8<br> 9<br> </body>
</html>

Imagini utilizate ca legaturi

O legatura (link) introduce in pagina Web o zona activa. Efectuand click cu butonul mouse-ului pe aceasta zona, in browser se va incarca o alta pagina. Pentru a utiliza imaginea "legatura.jpg" drept legatura catre pagina index.html utilizam sintaxa:

<a href ="index.html"><img src= "../../images/img1.jpg "></a>

In mod prestabilit, imaginea utilizata pe post de zona activa este inconjurata de un chenar avand culoarea unei legaturi. Daca stabilim pentru atributul "border" al etichetei <img> la 0, acest chenar dispare. Exemplu:

<html>
<head>
<title> Imagini folosite ca legaturi</title>
</head>
<body"><h4>Imagini folosite ca legaturi</h4>
Text inainte de imagine.<a href="index.html"><img src="../../images/img1.jpg "></a>
Text dupa imagine.
</body>
</html>

aLx · Administrator Data inscrierii: 13/Dec/2008 Mesaje: 71

Liste in HTML

Unul din cele mai obisnuite elemente din documentele cu mai numeroase pagini este un set de definitii, referinte sau indexuri. Glosarele sunt exemple clasice in acest sens; cuvintele sunt listate in ordine alfabetica, urmate de definitii ale termenilor respectivi. In HTML, intreaga sectiune a unui glosar va fi gestoinata printr-o lista de definitii care este inclusa intr-o pereche de marcaje de tip lista de definitii: <dl>...</dl> (de la "definition list" = lista de definitii).

Observatii:

- Un termen al listei este marcat de eticheta <dt> (de la "definition term"= termen definit);
- Definitia unui termen este initiata de eticheta <dd> (de la "definition description"= descrierea definitiei);
- Definitia unui termen incepe pe o linie noua si este identata;

Exemplu:

<html>
<head><title>listex_1</title></head>
<body><H2 align=center>O lista de definitii</H2><hr>
<dl>
Glosar de termeni de World Wide Web
<dt><b>hypertext</b>
<dd>- o interconectare Web de informatii de tip text, in care orice cuvant sau fraza poate face legatura catre un alt punct din document sau catre un alt document
<dt><b>date</b>
<dd>- fluxul nesfarsit de materiale care apar pe Internet, spre deosebire de informatii care sunt date cu un anumit inteles sau valoare
<dt><b>informatie</b>
<dd>- sub-setul de date care are efectiv semnificatie si care este util la timpul curent
</dl>
</body>
</html>

Liste neordonate

O lista neordonata este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ul>...</ul> ("ul" vine de la "unordered list"= lista neordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item). Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand nou. Exemplu:

<html>
<head><title>listex_2</title></head>
<body><H2 align=center>O lista neordonata</H2><hr>
Glosar de termeni World Wide Web
<ul>Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ul>
</body>
</html>

Tag-urile <ul> si <li> pot avea un atribut " type" care sabileste caracterul asfisat in fata fiecarui element al listei. Valorile posibile al acestui atribut sunt:

1. "circle" (cerc);
2. "disc" (disc plin) - valoarea implicita;
3. "square" (patrat);

Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe niveluri, ca in exemplul urmator:

<html>
<head><title>listex_3</title></head>
<body><H2 align=center>O lista neordonata de liste neordonate</H2><hr>
Glosar de termeni de World Wide Web
<ul>Elemente si atribute a unei pagini HTML
<li>Frameset <ul>Atribute: <li>cols <li>rows <li>border </ul>
<li>Frame <ul>Atribute: <li>src <li>name <li>scrolling </ul>
</ul>
</body>
</html>

Liste ordonate

O lista ordonata de elemente este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ol>...</ol> ("ol" vine de la "ordered list"= lista ordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item). Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand nou. Exemplu:

<html>
<head><title>listex_4</title></head>
<body><H2 align=center>O lista ordonata</H2><hr>
<ol>Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ol>
</body>
</html>

Tag-urile <ol> si <li> pot avea un atribut " type" care stabileste tipul de caractere utilizate pentru ordonarea listei. Valorile posibile sunt:

1. "A" pentru ordonare de tipul A, B, C, D, etc. (litere mari);
2. "a" pentru ordonare de tipul a, b, c, d, etc. (litere mici);
3. "I" pentru ordonare de tipul I, II, III, IV, etc. (cifre romane mari);
4. "i" pentru ordonare de tipul i, ii, iii, iv, etc. (cifre romane mici);
5. "1" pentru ordonare de tipul 1, 2, 3, 4, etc. (cifre arabe - optiune prestabilita);

Urmatorul exemplu este o lista ordonata cu cifre romane:

<html>
<head><title>listex_5</title></head>
<body><H2 align=center>O lista ordonata cu cifre romane</H2><hr>
<ol type="I">Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ol>
</body>
</html>
Tag-ul <ol> poate avea un atribut start care stabileste valoarea initiala a secventei de ordonare. Valoarea acestui atribut trebuie sa fie un numar intreg pozitiv.
Urmatorul exemplu este o lista ordonata cu litere mari, incepand cu valoarea C.
<html>
<head><title>listex_6</title></head>
<body><H2 align=center>O lista ordonata cu litere mari, incepand de la valoarea C</H2><hr>
<ol type="A" start="3">Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ol>
</body>
</html>

Listele ordonate pot fi imbricate intre ele sau cu liste neordonate, ca in exemplul urmator:

<html>
<head><title>listex_8</title></head>
<body><H2 align=center>O lista ordonata de liste ordonate si neordonate</H2><hr>
<ol>Un sistem informatic include:
<li>Hardware:
<ol>
<li>placa de baza
<li>procesor
<li>memorie
<li>harddisk
</ol>
<li>Software:
<ul>
<li>Linux
<li>Windows
<li>OS/2
<li>Unix
</ul>
<li>Software de aplicatie:
<ul type="disc">
<li>VisualC++
<li>Java
<li>SQL
<li>CorelDraw
</ul>
</ol>
</body>
</html>

aLx · Administrator Data inscrierii: 13/Dec/2008 Mesaje: 71

Tabele in HTML

Tabelele ne încuviințează sa cream o retea dreptunghiulara de zone, fiecare zona avand propriile optiuni pentru culoarea fondului, culoarea textului, alinierea textului, etc.

Pentru a insera un tabel se folosesc etichetele corespondente <TABLE>...</TABLE>. Un tabel este format din randuri. Pentru a insera un rand intr-un tabel se folosesc etichetele <TR> ...</TR> (de la "table row" = rand de tabel ). Folosirea etichetei de sfarsit este optionala. Un rand este compus din mai multe celule ce contin date. O celula de date se introduce cu etichetele <TD>...</TD>.

In mod prestabilit, un tabel nu are chenar. Pentru a adauga un chenar unui tabel, se utilizeaza un atribut al etichetei numit "border". Acest atribut poate primi ca valoare indiferent ce numar intreg (inclusiv 0) si reprezinta grosimea in pixeli a chenarului tabelului. Daca atributul "border" nu este urmat de o valoare, atunci tabelul va avea o grosime prestabilita egala cu 1 pixel. O valoare egala cu 0 a grosimii semnifica absenta chenarului. Cand atributul "border" are o valoare nenula, chenarul unui tabel are un aspect tridimensional.

Alinierea tabelului

Pentru a alinia un tabel intr-o pagina Web se utilizeaza atributul "align" al etichetei <TABLE>, cu urmatoarele valori posibile: "left" (valoarea prestabilita), "center" si "right ". Alinierea este importanta pentru textul ce inconjoara tabelul. Astfel:

- daca tabelul este aliniat stanga, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in partea dreapta a tabelului.
- daca tabelul este aliniat dreapta, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in componentă stanga a tabelului.
- daca tabelul este aliniat pe centru, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi afisat pe toata latimea paginii, imediat sub tabel.

Definirea culorilor de fond pentru un tabel

Culoarea de fond se stabileste cu ajutorul atributului "bgcolor", care poate fi atasat intregului tabel prin specificarea in cadrul etichetei <table> sau numai celulor de date prin specificarea sa in etichetele de celula (<td>). Valorile pe care le poate primi atributul "bgcolor" sunt cele celebre pentru o culoare.

Dimensionarea celulei unui tabel

Distanta dintre doua celule vecine se defineste cu ajutorul atributului "cellspacing" al etichetei <TABLE>. Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive, inclusiv 0, si reprezinta distanta in pixeli dintre doua celule vecine. Valorea prestabilita a atributului "cellspacing" este 2. Distanta dintre marginea unei celule si continutul ei poate fi definita cu susținerea atributului "cellpadding" al etichetei <TABLE>. Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive si reprezinta distanta in pixeli dintre celule si continutul lor. Valorea prestabilita a atributului "cellpadding" este 1.

Dimensionarea unui tabel

Dimensiunile unui tabel - latimea si inaltimea - pot fi stabilite exact prin intermediul a doua semne - "width" si "height" - ale etichetei <TABLE>. Valorile acestor atribute pot fi:

1. numere intregi pozitive reprezentand latimea respectiv inaltimea in pixeli a tabelului;
2. numere intregi intre 1 si 100, urmate de semnul %, reprezentand fractiunea din latimea si inaltimea totala a paginii.

Alinierea continutului unei celule

Alinierea pe orizontala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului "align" care poate lua valorile:

1. "left" (la stanga);
1. "center" (centrat) - valoarea prestabilita;
3. "right" (la dreapta);
4. "char" (alinierea se face fata de un caracter).

Alinierea pe verticala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului "valign" care poate lua valorile:

1. "baseline" (la baza);
2. "bottom" (jos);
3. "middle" (la mijloc, valoarea prestabilita);
4. "top" (sus).

Exemplu de tabel reunind toate elementele descrise pana acum:

<html>
<head><title>Tabel</title></head>
<body>
<table border="1" cellpadding="10" cellspacing="15" width="100%">
<tr>
<td align="middle">data data data</td>
<td align="middle">data data data</td>
<td align="middle">data data data</td>
</tr>
<tr>
<td align="middle">data data data</td>
<td align="middle">data data data</td>
<td align="middle">data data data</td>
</tr>
<tr align="right">
<td>data data data</td>
<td>data data data</td>
<td>data data data</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>

Tabele cu modele oarecare

Un tabel trebuie privit ca o retea dreptunghiulara de celule. Cu ajutorul a doua atribute ale etichetelor <TR> si <TD>, o celula se poate extinde peste celule vecine. Astfel:

1. extinderea unei celule peste celulele din dreapta ei se face cu ajutorul atributului "colspan", a carui valoare determina numarul de celule care se unifica.
2. extinderea unei celule peste celulele de sub ea se face cu ajutorul atributului "rowspan", a carui valoare determina numarul de celule care se unifica.

Sunt posibile extinderi simultane ale unei celule pe orizontala si pe verticala. In acest caz, in etichete vor fi prezente ambele atribute "colspan" si "rowspan".

Exemplu:

<html>
<head><title>Tabel</title></head>
<body>
<table border="1" cellpadding="10" cellspacing="15" width="100%">
<tr>
<td align="middle" rowspan="3">data data data</td>
<td align="middle" colspan="2">data data data</td>
</tr>
<tr>
<td align="middle">data data data</td>
<td align="middle">data data data</td>
</tr>
<tr align="right">
<td>data data data</td>
<td>data data data</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>

aLx · Administrator Data inscrierii: 13/Dec/2008 Mesaje: 71

</html>

In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre mixte. Pentru a o crea se procedeaza din aproape in aproape. Mai intai, pagina este impartita in doua subferestre de tip coloana, dupa care a doua subfereastra este impartita in doua subferestre de tip linie, ca in exemplul de mai jos:

<html>
<head><title>ferex_4</title></head>
<frameset cols="20%,*">
<frame src="p1.html">
<frameset rows="*,*">
<frame src="p2.html">
<frame src="p3.html">
</frameset>
</frameset>
</html>

Culori pentru chenarele cadrelor si dimensionarea chenarului unui cadru

Pentru a stabili culoarea chenarului unui cadru se utilizeaza atributul "bordercolor". Acest atribut primeste ca valoare un nume de culoare sau o culoare definita in conformitate cu modelul de colorație RGB. Atributul bordercolor poate fi atasat atat etichetei <frameset> pentru a stabili culoarea tuturor chenarelor cadrelor incluse, cat si etichetei <frame> pentru a stabili culoarea chenarului pentru un cadru individual.

Atributul "border" al etichetei <frameset> permite configurarea latimii chenarelor tuturor cadrelor la un numar dorit de pixeli. Valoarea prestabilita a atributului "border" este de 5 pixeli. O valoare de 0 pixeli va defini un cadru fara chenar.

Exemplu:

<html>
<head><title>ferex_5</title></head>
<frameset cols="20%,*" bordercolor="green" border="15">
<frame src="p1.html">
<frameset rows="*,*">
<frame src="p2.html" bordercolor="blue"> <frame src="p3.html">
</frameset>
</html>

In mod prestabilit, chenarul afisat al unui cadru are alură tridimensional. Afisarea chenarului unui cadru poate fi dezactivata daca se utilizeaza atributul "frameborder" cu valoare "no". Acest atribut poate fi atasat atat etichetei <frameset> (dezactivarea fiind valabila pentru toate cadrele incluse) cat si etichetei <frame> (dezactivarea fiind valabila numai pentru un singur cadru).

Exemplu:

<html>
<head><title>ferex_5_1</title></head>
<frameset cols="20%,*" border="0">
<frame src="p1.html">
<frameset rows="*,*">
<frame src="p2.html">
<frame src="p3.html">
</frameset>
</html>

<html>
<head><title>ferex_5_2</title></head>
<frameset cols="20%,*" frameborder="no">
<frame src="p1.html">
<frameset rows="*,*">
<frame src="p2.html">
<frame src="p3.html">
</frameset>
</html>

Bare de defilare

Atributul "scrolling" al etichetei <frame> este folosit pentru a adauga unui cadru o bara de derulare care permite navigarea in interiorul documentului afisat in interiorul cadrului. Valorile posibile sunt:

1. "yes" - barele de derulare sunt adaugate intotdeauna;
2. "no" - barele de derulare nu sunt utilizabile;
3. "auto" - barele de derulare sunt vizibile atunci cand este necesar

Exemplu:

<html>
<head><title>ferex_6</title></head>
<frameset cols="*,*,*">
<frame src="p.html" scrolling="yes" noresize>
<frame src="p.html" scrolling="no" noresize>
<frame src="p.html" scrolling="auto" noresize>
</frameset>
</html>

Atributul "noresize" al etichetei <frame> (fara nici o valoare suplimentara) daca este prezent, inhiba utilizatorului probabilitatea de a redimensiona cadrul cu susținerea mouse-ului.

Pozitionarea documentului intr-un cadru

Atributele "marginheight" si "marginwidth" ale etichetei <frame> permit stabilirea distantei in pixeli dintre continutul unui cadru si marginile verticale, respectiv orizontale ale cadrului.

Valori posibile:

- numar de pixeli;
- procent din latimea, respectiv din inaltimea cadrului;

Exemplu:

<html>
<head><title>ferex_7</title></head>
<frameset cols="*,*,*">
<frame src="p.html">
<frame src="p.html" marginheight=20>
<frame src="p.html" marginwidth=20>
</frameset>
</html>

Exista browsere care nu suporta cadre. Pentru aceasta se utilizeaza in interiorul blocului <frameset> eticheta <noframes>. Daca programul de navigare stie sa interpreteze cadre, va ignora ce se gaseste in aceasta portiune, iar daca nu, materialul cuprins in zona <noframes>...</noframes> va fi singurul care va fi inteles si afisat. De precizat este faptul ca intre <noframes> ... </noframes> se pot introduce orice alte tag-uri HTML (inclusiv imagini, hiperlink-uri, tabele).

aLx · Administrator Data inscrierii: 13/Dec/2008 Mesaje: 71

Formulare in HTML

Un formular este un ansamblu de zone active alcatuit din butoane, casete de selectie, campuri de editare, etc. Formularele asigura construirea unor pagini Web care sa permita utilizatorilor sa introduca efectiv informatii si sa le transmita serverului. Formularele pot varia de la o simpla caseta de text, pentru introducerea unui sir de caractere pe post de cheie de cautare - element caracteristic tuturor motoarelor de cautaredin Web, pana la o structura complexa, cu numeroase sectiuni, care ofera facilitati puternice de transmisie a datelor. O sesiune cu o pagina web ce contine un formular cuprinde urmatoarele etape:

1. Utilizatorul completeaza formularul si il expedieaza unui server.
2. O aplicatie dedicata de pe server analizeaza formularul completat si (daca este necesar) stocheaza datele intr-o baza de date.
3. Daca este necesar serverul expedieaza un raspuns utilizatorului.

Un formular este definit intr-un bloc delimitat de etichetele corespondente <form> si </form>.

Atribute esentiale ale elementului <form>

Exista doua atribute esentiale ale elementului <form>:

1. Atributul "Action" precizeaza ce se va intampla cu datele formularului odata ce acestea ajung la destinatie. De regula, valoarea atributului "Action" este adresa URL a unui script aflat pe un srver WWW care primeste datele formularului, efectueaza o prelucrare a lor si expedieaza catre utilizator un raspuns. Exemplu:

<form action="http://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi">.

Script-urile pot fi scrise in limbajele Perl, C, PHP, Unix shell, Java.

2. Atributul "Method" precizeaza metoda utilizata de browser pentru expedierea datelor formularului. Sunt posibile urmatoarele valori:

2.1. "Get" (valoarea implicita). In acest caz, datele din formular sunt adaugate la adresa URL precizata de atributul "Action". Atentie insa:

- nu sunt permise cantitati mari de date (maxim 1 Kb)
- intre adresa URL si date este inserat un "?".

Datele sunt adaugate conform sintaxei: "nume_camp = valoare_camp". Intre diferite seturi de date este introdus un "&". Exemplu:

http://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi?nume1 = valoare1&nume2 = valoare2

2.2. "Post". In acest caz datele sunt expediate separat. Sunt permise cantitati mari de date (de ordinul MB).

Pentru ca un formular sa fie functional trebuie precizat ce se va intampla cu el dupa completarea si expediere. Cel mai necomplicat mod de exploatare a unui formular este expedierea acestuia prin posta electronica (e-mail). Pentru aceasta se foloseste un atribut al etichetei <form> si anume "Action" care primeste ca valoare "mailto:" concatenat cu o adresa valida de e-mail catre care se va expedia formularul completat.

Formulare cu un camp de editare si un buton de expediere

Majoritatea elementelor unui formular sunt definite cu susținerea etichetei <input>. Pentru a preciza tipul elementului se foloseste atributul " type" al etichetei <input>. Pentru un camp de editare, acest atribut primeste valoarea "text". Alte semne pentru un element <input> sunt:

1. Atributul "name" îngăduie atasarea unui nume fiecarui element al formularului.
2. Atributul "value" permite atribuirea unei valori initiale unui element al formularului.

Un buton de expediere al unui formular se introduce cu ajutorul etichetei <input>, in care atributul " type" este configurat la valoarea "submit". Acest element poate primi un nume prin atributul "name". Pe buton apare scris implicit "Submit Query" sau explicit valoarea atributului "value", daca aceasta valoare a fost stabilita. Exemplu:

<html>
<head><title>formEx_1 </title></head>
<body><H2> Un formular cu un camp de editare si un buton de expediere</H2>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Numele:<input type="text" name="numele" value="Numele si prenumele"><br>
<input type="submit" value="expediaza"> </form></body>
</html>

Pentru elementul <input> de tipul camp de editare (type= "text"), alte doua semnale pot fi utile:

1. Atributul "size" ce specifica latimea campului de editare. Daca textul introdus in camp de utilizator depaseste aceasta latime, atunci se executa automat o derulare a continutului acestui camp;
2. Atributul "maxlength" ce specifica numarul maxim de caractere pe care le poate primi un camp de editare; caracterele tastate peste numarul maxim sunt ignorate.

Butoane radio

Butoanele radio permit alegerea, la un moment dat, a unei singure variante de raspuns din mai multe posibile. Butoanele radio se introduc prin eticheta <input> cu atributul " type" avand valoarea "radio". Exemplu:

<html>
<head><title>formex_4</title></head>
<body><H2>Un formular cu butoane radio</H2>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Alegeti sexul:<input type="radio" name="sex" value="b"><br>
Femeiesc:<input type="radio" name="sex" value="f"><br>
<input type="reset"> <input type="submit"> </form></body>
</html>

La expedierea formularului se va transmite una dintre perechile "sex=b" sau "sex=f", in functie de alegerea facuta de utilizator.

Casete de validare

O caseta de validare (checkbox) permite selectarea sau deselectarea unei optiuni. Pentru inserarea unei casete de validare se utilizeaza eticheta <input> cu atributul " type" configurat la valoarea "checkbox". Observatii:

- fiecare caseta poate avea un nume definit prin atributul "name".
- fiecare caseta poate avea valoarea prestabilita "selectat" definita prin atributul "checked".

Exemplu:

<html>
<head><title>formex_5</title></head>
<body><H2>Un formular cu casete checkbox</H2>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Alegeti meniul:<br>
Pizza <input type="checkbox" name="pizza" value="o portie">
Nectar <input type="checkbox" name="nectar" value="un pahar">
Bere <input type="checkbox" name="bere" value="o sticla">
Cafea <input type="checkbox" name="cafea" value="o ceasca"><br>
<input type="reset"> <input type="submit"> </form></body>
</html>

Formulare de selectie

Un formular de selectie permite utilizatorului sa aleaga unul sau mai multe elemente dintr-o lista finita. Lista de selectie este inclusa in formular cu ajutorul etichetelor corespondente <select> si </select>. O lista de selectie poate avea urmatoarele atribute:

1. Atributul "name", care ataseaza listei un nume (utilizat in perechile "name=value" expediate serverului);
2. Atributul "size", care precizeaza (printr-un numar intreg pozitiv, valoarea prestabilita fiind 1) cate elemente din lista sunt vizibile la un clipă dat pe ecran (celelalte devenind vizibile prin actionarea barei de derulare atasate automat listei).

Elementele unei liste de selectie sunt incluse in lista cu ajutorul etichetei <option>. Doua atribute ale etichetei option se dovedesc utile:

1. Atributul "value" ce primeste ca valore un text care va fi expediat server-ului in perechea "name=value"; daca acest atribut lipseste, atunci catre server va fi expediat textul ce urmeaza dupa <option>;
2. Atributul "selected" (fara alte valori) ce permite selectarea prestabilita a unui element al listei.

Exemplu:

<html>
<head><title>formex_7</title></head>
<body><H2>Un formular cu o lista de selectie</H2>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Universitatea absolvita:<br><br>
<select name="universitate" size="3"> <option value="B"> Universitatea din Cluj
<option value="UNBM" selected> Universitatea de Nord Baia Mare
<option value="UTT"> Universitatea Technica din Timisoara
<option value="UTB"> Universitatea Technica din Brasov
</select><br><br>
<input type="reset"> <input type="submit">
</form></body>
</html>

Campuri de editare multilinie

Intr-un formular, campurile de editare multilinie pot fi incluse cu ajutorul etichetei <textarea>. Eticheta are urmatoarele atribute:

1. Atributul "cols", care specifica numarul de caractere afisate intr-o linie;
2. Atributul "rows", care specifica numarul de linii afisate simultan;
3. Atributul "name", care permite atasarea unui nume campului de editare multilinie;
4. Atributul "wrap", (de la "word wrap"= trecerea cuvintelor pe randul urmator), care determina comportamentul campului de editare fata de sfarsitul de linie.

Acest atribut ("wrap") poate primi urmatoarele valori:

a) "off"; in acest caz:
- intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului se realizează numai cand doreste utilizatorul;
- caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul;
b) "hard"; in acest caz:
- se cauzează intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului;
- caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul;
c) "soft"; in acest caz:
- se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului;
- nu se conține caracterul de sfarsit de linie in textul transmis serverului o data cu formularul;

Exemplu:

<html>
<head><title>formex_9</title></head>
<body><H2>Un formular cu un camp de editare multilinie</H2> <hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
<textarea name="text multilinie" cols="30" rows="5" wrap="off">
Prima linie din textul initial.
A doua linie din textul initial. </textarea>
<input type="reset"> <input type="submit">
</form></body>
</html>

aLx · Administrator Data inscrierii: 13/Dec/2008 Mesaje: 71

Ce sunt stilurile

Stilurile pun la dispozitia creatorilor de site-uri web noi posibilitati de personalizare a paginilor HTML. Un stil reprezinta un mod de formatare exacta a unui bloc de text (spre exemplu anumite caracteristici pentru font, marime, culoare, aranjare in pagina, distantare fata de margini etc).

Exista doua modalitati de a defini un stil

1. sintaxa CSS (Cascading Style Sheets);
2. sintaxa Javascript.

Terminologia CSS - Cascading Style Sheets - desemneaza "foi in stilul cascada". De ce "foi in stilul cascada", vom vedea mai exact in continuare.

In inițialul rand aceasta denumire are la origine posibilitatile oferite de tehnica CSS

Practic, tehnologia CSS faciliteaza oricarui proiectant de pagini web posibilitatea de a creea un stil pentru fiecare tag HTML intrebuintat la un clipă dat, putand ulterior sa aplice implicit acest stil in toate paginile site-ului pentru elementul de pagina respectiv (adica pentru tagul HTML stilizat).

Standardul CSS permite informatiilor cu privire la stil sa fie specificate si referite in mai numeroase feluri

Stilurile pot fi specificate in interiorul fiecarui tag HTML in parte, in cadrul sectiunii HEAD a documentelor HTML sau intr-un fiser extern cu extensia ".CSS". In interiorul aceluiasi document HTML pot fi referite mai multe fisiere CSS externe.

Totusi apare intrebarea fireasca...

Ce stil va folosi browser-ul la afisarea paginii web in cazul acelor taguri HTML pentru care avem definite mai multe stiluri? La modul general putem afirma ca toate stilurile utilizate pentru elementele HTML ale unei pagini web vor "cascada" intr-un fiser de stil virtual atot cuprinzator, in care precedenta diferitelor tipuri de stiluri aplicate tagurilor din pagina va fi urmatoarea (de la precedenta cea mai mica la precedenta cea mai mare):

Prima precedenta:
Stilul specificat in setarile Browserului (exemplu in IE: View -> Text Size -> Largest);

A doua precedenta:
Stilul specificat in cadrul setarilor din fisierul de stil extern;

A treia precedenta:
Stilul intern specificat in sectiunea HEAD a documentului HTML;

A patra precedenta:
Stilul intern specificat in cadrul tagului curent.

Stiluri dedicate

Aceste stiluri se aplica blocurilor de text pentru care sunt definite si apelate pe loc. De exemplu:

<H3 style= "text-align:right; color:#429EF7;">

In acest exemplu, stilul va determina toate titlurile H3 din paginile HTML care fac apel la acest stil sa apara in browser in culoarea specificata si aliniate la dreapta.

Daca dorim ca acelasi stil sa fie exploatat de catre mai multe elemente-tag (de ex. "H2", "H3", "P" si "DIV"), atunci fie se utilizeaza o lista cu aceste elemente (separate prin virgula) in sectiunea <style>...</style> din header-ul documentului (delimitat de marcajele <HEAD>...</HEAD>), asociindu-i-se elementele de stil comune, fie se va utiliza stilul in mod explicit in cadrul fiecarui tag, ca mai sus.

Exemplu cu lista de stiluri in HEAD-er:

<style>
H2, H3, P {text-align:right; color:#429EF7;}
</style>

Exemplu cu fiecare element de stil definit si apelat in cadrul tagurilor luate separat:

<html>

<head>
<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1252">
<title>Stil dedicat inline</title>
</head>

<body>

<H2 style= "text-align:right; color:#429EF7;">text</H2>
<p style= "text-align:right; color:#429EF7;">text</P>
<H3 style= "text-align:right; color:#429EF7;">text</H3>

</body>

</html>

Clasele de stiluri încuviințează definirea unui stil general (aplicabil in mai multe locuri in cadrul aceleiasi pagini sau in pagini diferite) in vederea inserarii lui peste tot este necesar printr intermediul unei simple referiri. Sa presupunem ca dorim sa definim o clasa de stiluri "clasa-mea" (pe care dorim sa o aplicam anumitor portiuni de text pentru a le face de apara de tentă verde si a aliniate la stanga). Vom utiliza in acest sens blocul <style>...</style>, aflat la randul sau in interiorul blocului <head>...</head> (reprezentand head-erul documentului HTML). Vom realiza ceea ce ne-am propus in felul urmator:

<style>
all.clasa-mea {text-align:left; color:green;}
</style>

Cuvantul standard "all" aflat in fata clasei de stiluri "clasa-mea" indica faptul ca aceasta clasa este aplicabila tuturor blocurilor de text, atunci cand este necesar. Practic clasa de stiluri "clasa-mea" poate fi asociata tuturor tagurilor HTML care opereaza cu text (ca de exemplu: H2, H6, P, DIV, etc...) utilizand in interiorul fiecarui tag vizat o referire explicita la aceasta clasa: <TAG class=clasa-mea>.

Asadar, daca dorim sa aplicam aceasta clasa de stiluri unui titlu de ordinul 3 (specificat in codul HTML prin tagul H3), atunci scriem:

<H3 class=clasa-mea> Acesta este un header de marime 3, aliniat la stanga si de culoare verde </H3>

Dupa cum s-a vazut, pentru apelarea unei clase de stiluri in vederea aplicarii sale elementului tag curent se foloseste atributul "class" avand ca valoare numele clasei de stil. Impreuna cu specificatia "all" din definirea clasei de stiluri, atributul "class" devine un atribut universal, adica va putea fi asociat tuturor tagurilor HTML carora li se poate aplica (in acest caz celor care opereaza cu text).

Observatii:

- In interiorul unui bloc <style>...</style>, comentariile sunt blocuri delimitate de /* si */ (ca si in C, C++, Java si Javascript).

- Daca dorim ca o clasa de stiluri sa fie aplicabila numai pentru anumite elemente ale documentului (spre exemplu pentru paragrafele de text desemnate prin marcajul de paragraf "p"), atunci in constructia clasei va aparea acest element (de exemplu "p.clasa-mea-2").

Exemplu:

<html>
<head><title>Clase de stiluri dedicate</title>

<style> p.clasa-mea-2 {text-align:left; color:green;} </style>
</head>

<body> <p>Acesta este un paragraf natural
<br> <p class=clasa-mea-2>Acesta este un paragraf aliniat la stanga si de culoare verde
</body>

</html>

Stiluri Identificate

Absolut toate elementele tag ale unui document HTML admit un atribut universal numit "id". Acest atribut "id" poate identifica prin valorile sale stilul utilizat de un tag HTML.

Pentru a utiliza un stil "identificat" procedam astfel:

1. In blocul <style>...</style> introducem definitia stilului conform sintaxei:

<style>
#rosu {color: red}
</style>

2. In elementul (tagul) in care dorim întrebuințarea locala a acestui stil, folosim atributul "id" care primeste ca valoare numele identificator al stilului definit anterior. Exemplu:

<p id="rosu">Acesta este un paragraf de text de culoare rosie</p>

Daca dorim ca un stil "identificat" sa fie aplicabil numai pentru anumite elemente ale documentului (de exemplu "H3"), atunci in constructia (definitia) identificatorului de stil va aparea acest element (aici "H3"), ca in exemplul urmator:

<html>

<head>
<title>Pagina cu stil identificat</title>

<style>
H3#rosu {color:red; text-align:center;}
</style>

</head>

<body>
<H3 id=rosu>Acesta este un header de marime 3, centrat si de culoare rosie</H3>
</body>

</html>

Stilurile in-line sunt acele stiluri definite chiar in eticheta HTML (marcajul) ce initiaza blocul in care dorim sa se aplice aceste stiluri. Adica sunt ceea ce, la precedentele sectiuni dedicate standardului CSS, am definit ca stil in interiorul tagurilor H2, P, etc...

Dupa cum am vazut deja, pentru a defini stiluri inline se utilizeaza atributul universal "style" (comun practic tuturor etichetelor ce apar intr-un document HTML). in continuarea caruia apare semnul egal, dupa care, intre ghilimele, urmeaza definirea stilului, practic valoarea atributului "style".

Valoarea data atributului "style" este tocmai descrierea stilului, cuprinsa nu intre acolade {..} (ca la definirea in HEAD sau in fiserul CSS extern - dupa cum vom vedea}, ci intre ghilimele "..." (dupa cum am aratat si din exemplele anterioare).

Concret:

<H3 style= "color:red; text-align: center;">Acest header are marimea 2, este de culoare rosie si se pozitioneaza in pagina centrat.</H3>

Daca dorim utilizarea unui anumit stil pentru un fragment de text, atunci includem acest text intr-un bloc cu ajutorul delimitatorilor <span>...</span>, dupa care putem utiliza atributul "style", in cadrul etichetei <span>, inline:

<html>

<head>
<title>Pagina HTML cu stil inline</title>
</head>

<body><H3>Titlu de marime 3</H3>

<span style="size:15pt; align=center; color:green;">
Acesta este un text cu corpul de litera de dimensine 15 puncte, aliniat pe centru si de culoare verde.
</span>

</body>

</html>

Stiluri in Fisiere Externe

Stilurile definite in interiorul unui bloc <style>...</style> pot fi transferate intr-un fisier extern existand astfel probabilitatea asocierii lor mai multor fisiere HTML.

Pentru a utiliza un stil definit intr-un fisier extern se procedeaza astfel:

1. Se creaza un fisier care sa contina numai descrierea stilurilor si se salveaza cu extensia ".css". Continutul acestui fisier coincide cu continutul unui bloc <style>...</style>, fara ca acesti delimitatori sa fie inclusi.
2. In fisierul HTML care utilizeaza stilurile definite in fisierul făcut la punctul 1, se include in blocul <head>...</head> o eticheta <link>, avand trei atribute:

- atributul "rel" cu valoarea "stylesheet";
- atributul "type" cu valoarea "text/css".
- atributul "href" avand ca valoare adresa URL a fisierului creat la punctul 1;

Stilurile definite din fisierul CSS extern se activeaza ca si cum ar fi stiluri definite in fisierul HTML curent intr-un bloc <style>...</style>.

Iata un fisier HTML cu un CSS extern:

<html>

<head>
<meta http-equiv="Content-Language" content="en-us">
<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1252">
<LINK REL= "stylesheet" TYPE= "text/css" HREF= "stil.css">
<title>Pagina de text stilizat</title>
</head>

<body>

<H2>Acesta este text formatat ca Header 1</H2>
<p>Acesta este un paragraf</p>
<H3>Acesta este text formatat ca Header 2, urmat de un tabel</H3>
<table width="100%" border="1">
<tr>
<th align="left">Nume</th>
<th align="left">Prenume</th>
<th align="left">Telefon</th>
<th align="left">E-mail</th>
</tr>
<tr>
<td width="25%">Popescu</td>
<td width="25%">Valentin</td>
<td width="25%">4433978</td>
<td width="25%">popescu@yahoo.com</td>
</tr>
<tr>
<td width="25%">Ionescu</td>
<td width="25%">Mihai</td>
<td width="25%">5599786</td>
<td width="25%">ionescu@yahoo.com </td>
</tr>
</table>
<br>
 <h3>Acesta este un text formatat ca Header 3, urmat de 2 liste:</h3>
<ol>
<li>Date personale student;</li>
<li>Calificari student;</li>
<li>Program zilnic:</li>
</ol>
<ul>
<li>Program dimineata</li>
<li>Pauza de masa</li>
<li>Program dupamiaza</li>
</ul>

</body>

</html>

Fiserul CSS asociat (plasat in acelasi director) cu fisierul HTML de mai sus, este:

H2,H3,h3
{
color:#483d8b;
font-family: "lucida calligraphy", "arial";
}

p, table, li
{
font-family: "lucida calligraphy", "arial";
margin-left: 10pt;
}

body
{
background-color:#fffaf0;
}

li,p,th,td
{
font-size: 80%;
}

table {border-style:outset}
li {list-style: square;)

Mentiune suplimentara

In cazul in care, dintr-un fisier HTML se face o referire la un fisier CSS care insa lipseste, atunci fisierul HTML va fi afisat in browser fara elementele de stilizare, exact asa cum ar arata daca stilizarile nu ar fi existat.

Pseudo Clase de Stiluri

Pseudoclasele se utilizeaza pentru personalizarea legaturilor web, atat de tip text, cat de tip imagine. Ele se definesc in interiorul unui bloc <style>...</style> sau intr-un fisier extern, Exemplul de mai jos este edificator in acest sens:

a: link {color: blue; font-size: 15pt;}
a: hover {color: red; font-style: italic; text-decoration: none}
a: visited {color: magenta; font-size: 15pt; text-decoration: none}
a: active {color: cyan; font-size: 15pt; text-decoration: none}

Explicatii:

*

a: link se refera la modul în care arata un link în mod normal;
*

a: hover se refera la modul în care arata un link atunci când se trece cu mouse-ul peste el (în Netscape functioneaza doar de la varianta 6);
*

a: active se refera la modul în care arata un link atunci când se efectueaza click pe el;
*

a: visited se refera la modul în care arata un link deja vizitat;
*

specificatia "text-decoration: none" elimina sublinierea implicita cu o linie albastra a link-ului.

Pentru ca numai anumite legaturi sa utilizeze un stil, se pot folosi urmatoarele trei metode:

1. a: link.CLASA1 {...} combinat cu <a class = CLASA1 href=" "> ...</a>
2. a: link#ID1 {...} combinat cu <a id = ID1 href=" "> ...</a>
3. a.CLASA1: link {...} combinat cu <a class = CLASA1 href=" "> ...</a>

Chestiune Auxiliara

In browsere cursorul mouse-ului are in general o forma simpla si binecunoscuta, luind pe parcursul vizionarii paginii respective maximum doua infatisari diferite:

*

Mana - atunci cand este pozitinat pe o legatura
*

Sageata oblica din directia dreapta jos spre stanga sus - atunci cand este pozitionat pe alt obiect decat o legatura.

Acestea sunt insa formele implicite. Exista insa si cazuri in care am dori ca acel cursor sa ia o alta forma decat cele doua predefinite. La fel ca multe alte probleme care privesc modul in care arata o pagina, si aceasta problema isi gaseste rezolvarea in folosirea CSS ca limbaj de descriere a modului de stilizare a unui document.

Proprietatea care manipuleaza forma cursorului se numeste simplu: "cursor" si poate fi introdusa in absolut orice element "style" al unui tag html.

De exemplu, pentru obtinerea unei imagini a cursorului de tipul unei sageti insotite de un semn de intrebare la trecerea mouse-ului peste un link, iata codul care va necesită folosit:

<a href="fisier.html" style="cursor: help">Legatura</a>

Efectul este urmatorul (doar pentru IE minim 4.0):

Legatura cu CSS pentru stilizare cursor

Nu este insa unicul mod de stilizare a cursorului mouse-ului. In continuare prezentam codurile pentru toate formele de cursor care se pot folosi:

auto

utilizeaza setarile implicite ale utilizatorului

crosshair

creeaza o cruce

default

setarile implicite ale browserului

e-resize

sageata Est-Vest

hand

mana

help

semnul intrebarii

move

cruce cu sageti la capete

n-resize

sageata sud-nord

ne-resize

sageata SudVest - NordEst

nw-resize

sageata SudEst - NordVest

pointer

mana

s-resize

sageata Nord - Sud

se-resize

sageata NordVest - SudEst

sw-resize

sageata NordEst - SudVest

text

bara verticala campuri de introducere a datelor

w-resize

sageata Est-Vest

wait

clepsidra